Resursele subterane de apă din România https://www.facebook.com/forajeputuriro?locale=ro_RO
cantitativ stareaabunăaa corpuluiade apă de adâncime esteaatunciacând disponibilitatea
resurselor de apă subterană nu sunt depășite din privința captărilor pe termen lung.
Calitativ conform directivei cadru pentru apele de adâncime s-au dezvoltat următoarele
criterii:
➢ bilanțul hidric
➢ conectarea cu apele de suprafață
➢ influența către ecosistemele terestre care depind de apa de adâncime
➢ intruziunea apei saline sau a altor intruziuni[88]
Evaluarea stării calitative (chimice) a apelor subterane s-a realizat conform
„Îndrumătorului asupra stării apelor subterane și evaluări tendinței” [84] – apele
subterane al Comisiei Europene. [84]
La o evaluare pe ansamblu conform datelor de la administrațiile bazinale de apă
ale Administrației Naționale „Apele Române”[109] referitor la evaluarea efectuată în
toate bazinele hidrografice, se remarcă o situație critică a calități freaticului din multiple
zone ale țări. Starea critică este influențată de impactul antropic exogen, chiar dacă s-a
redus puternic volumul producției industriale și cel al producției agrozootehnice ceea ce
adus la scăderea calităților de substanțe poluate evacuate în receptori naturali. [76]
În urma monitorizări parametrilor fizico-chimici la foraje, cele maiamulteadepășiri
s-auaînregistratala indicatorii: substanțe organice, azotați, azotiți, amoniu, cloruri,
duritate totală, fie, mangan, fosfați, plumb. Majoritatea hidrostructurilor au fost expuse
contaminări cu azotați. Astfel că 10.5% din totalul forajelor monitorizate au depășit
concentrația indicatorului de azotați. [78]
În acest sens majoritatea fântânilor supravegheate de direcțiile de sănătate
publică județene prezintă depășiri ale concentrațiilor de nutrienți, ceea ce reprezintă un
adevărat pericol pentru sănătatea populației majoritar rurală, impunându-se măsuri de
racordare a tuturor localităților la serviciile de alimentare cu apă potabilă. [116]
Conform aprecierilor experților din administrația națională ,,Apele Române” [109]
explică contaminarea acviferului freatic prin cauze multiple: spălarea solului prin
precipitații atmosferice, apa de irigații, apa de suprafață în care s-a evacuat ape uzate,
aplicarea îngrășămintelor chimice pe terenurile cu caracter arabil, poluării de pe
platformele marilor combinate chimice, societăți farmaceutice, iar ținând cont de
caracterul hidrodinamic și conductivitatea hidraulica a apei se pot deprecia și alte acvifere
în timp. [97]
Factori de poluare care afectează calitativ apele de adâncime:
➢ produse rezultate din procese industriale
➢ produse petroliere
➢ produse chimice în special cele din agricultură provocând o poluare difuză
➢ produsele menajere
➢ produse din zootehnie
➢ metale grele
➢ radioactivitate
➢ exploatarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare
➢ necorelarea dezvoltări localităților cu lucrările de canalizare
➢ gestionare și depozitare deficitară a nămolurilor rezultate din stațiile de
epurare http://www.foraje-puturi-bucuresti.ro/
Poluarea freaticului în urma celor menționate mai sus duce cel mai adesea la un
caracter ireversibil, cu consecințe grave asupra posibilităților de folosire a apei de
adâncime în scopuri de potabilizare. [47]
Se cunoaște că activitățile de tratare a acestor surse de apă de subteran
contaminate presupune procese de tratabilitate complexe și respectiv costisitoare. [109]
Resursele de apă trebuie exploatate într-o manieră durabilă și protejate atât
pentru cei din prezent cât și pentru generațiile viitoare.
În prezent majoritateaasistemeloradeaalimentare cu apă din zonele aglomerate
se bazeazăapeasurse de apăadeasuprafață, dar conform statisticilor de specialitate se
prevede că într-un viitor nu prea îndepărtat costurile de tratare a apelor de suprafață
destinate potabilizări vor prezenta o creștere de 20 de ori. [7]
Resursele apelor de subteran reprezintă o sursă strategică prezentă avantaje
precum:
➢ este fiabilă în sezonul uscat sau secetă datorită rezervelor din subteran
➢ în lipsa poluatorilor devine o sursă ieftină de utilizat, deoarece necesită o
tratare simplificată sau chiar absentă în vederea potabilizări.
În figura 1.3 sunt reprezentate cele 11 planuri de management bazinal ale
administrației naționale „Apele Române”.
Fig.1.3. Planuri de management bazinal, sursa datelor: Administrația Națională „Apele
Române” [99]
Planificarea respectiv gestionarea resurselor de apă la nivel de bazin hidrografic
se realizează prin intermediul schemei directoriale de amenajare și management al
bazinului hidrografic (SDAMBH) [109] și este alcătuită planuladeaamenajareaal bazinului